Pneumonia de aspirație este o infecție pulmonară care apare după inhalarea accidentală (aspirarea) de materiale străine din gură sau stomac în plămâni. Spre deosebire de pneumonia clasică, unde germenii „plutesc” în aer și sunt inspirați, aici „înotăm” în propriile noastre secreții.
Este o afecțiune frecvent întâlnită la vârstnici, dar și la orice persoană cu tulburări de înghițire sau nivel redus de conștiență.
- Ce se aspiră de fapt?
Nu orice aspirație duce la pneumonie. Depinde de ce intră în plămâni:
· Aspirația de lichid gastric acid: Poate provoca o pneumonită chimică (arsură) severă, dar sterilă (Sindrom Mendelson).
· Aspirația de bacterii: Din gură, din dinți carioși, din placa dentară sau din faringe. Aceasta duce la pneumonia infecțioasă propriu-zisă.
· Aspirația de particule solide: Mâncare (buchini) care poate obstrucționa o bronhie.
- Cine este cel mai expus? (Factori de risc)
· Tulburări de deglutiție (disfagie): Pacienți post-AVC (accident vascular cerebral), cu boala Parkinson, demență sau scleroză laterală amiotrofică (SLA).
· Nivel redus de conștiență: Comă, sedare, anestezie generală, intoxicație cu alcool sau droguri.
· Tuse ineficientă: Vârstnici foarte slăbiți sau pacienți cu tub de traheostomă.
· Reflux gastro-esofagian sever: Conținutul stomacului urcă și este aspirat noaptea.
· Alimentația pe sonda nazogastrică: Sonda poate dezorienta sfincterele și poate favoriza refluxul.
- De ce este „specială”?
· Localizare: Din cauza gravitației, aspiratul merge de obicei în părțile dependente ale plămânului. La un pacient care stă în pat, în decubit dorsal (cu fața în sus), aspiratul ajunge în lobul superior al plămânului drept sau în lobii inferiori. Partea dreaptă este mai frecvent afectată deoarece bronhia dreaptă este mai dreaptă și mai largă decât cea stângă.
· Agenții patogeni: Aici nu mai găsim pneumococul clasic. Vinovații sunt în principal:
· Floră anaerobă: Bacterii care trăiesc fără oxigen, în gingii (ex: Peptostreptococcus, Bacteroides, Fusobacterium).
· Bacili Gram-negativi: E. coli, Klebsiella, Pseudomonas (mai ales la cei din azile sau spitalizați).
- Simptome și diagnostic
Simptomele pot fi insidioase:
· Tuse în timpul mesei sau imediat după (un semn roșu important).
· Respirație urât mirositoare (fetidă) – datorată bacteriilor anaerobe.
· Febră, stare generală alterată.
· La imobilizați, poate apărea brusc subfebrilitate și tahipnee, fără tuse vizibilă.
· Radiografie: Opacități localizate în segmentele posterioare ale lobilor superiori sau în lobii inferiori.
- Tratament
· Antibiotice: Tratamentul trebuie să acopere atât anaerobii, cât și germenii gram-negativi. Se folosesc:
· Ampicilină-sulbactam (foarte utilizat).
· Piperacilină-tazobactam (pentru cazuri severe).
· Clindamicină (bună pe anaerobi, dar mai slabă pe gram-negativi).
· Metronidazol (de obicei în combinație cu altceva).
· Bronhoscopie: Dacă s-a aspirat un corp străin (o bucată de mâncare), poate fi necesară scoaterea ei cu un bronhoscop.
· Poziționare: Pacientul trebuie ținut cu capul ridicat (30-45 de grade) pentru a preveni noi aspirații.
· Logopedie: Evaluarea și tratamentul tulburărilor de înghițire.
- Prevenție (esențială!)
· Evaluarea deglutiției: Orice pacient post-AVC sau vârstnic cu pneumonie trebuie evaluat de un logoped înainte de a fi lăsat să mănânce normal.
· Dieta modificată: Lichide îngroșate, mâncare pasată sau moale.
· Igienă orală riguroasă: Periajul dinților de 2-3 ori pe zi reduce numărul bacteriilor anaerobe din gură.
· Poziția la masă: Pacientul trebuie să stea cât mai vertical în timpul mesei și cel puțin 30 de minute după.
· Medicație: Evitarea sedativelor înainte de mese și tratarea refluxului (antiacide, deși acestea cresc riscul de pneumonie prin sterilizarea stomacului și favorizarea dezvoltării altor bacterii – un subiect controversat).
Pe scurt: Pneumonia de aspirație este boala „gurii murdare și a înghițirii deficitare”. Tratamentul nu înseamnă doar antibiotice, ci și schimbarea modului de alimentație și igienă orală pentru a rupe cercul vicios al re-aspirației.
Scrisoarea med 
Lasă un comentariu